Viaţa la birou:o poveste cu şi despre o lămâie

După câteva beri cu prietenii, se spun multe poveşti amuzante, poveşti bizare sau poveşti lipsite de logică şi sens. În weekendul cu Street Delivery am auzit o poveste a unui prieten apropiat care m-a făcut să scuip bere pe nas, gură şi urechi de râs.

Stăteam pe terasa lui Old Nick, un rooftop pe care îmi doream de mult să ajung. Abandonasem ideea de a sta la Street Delivery după zece minute în care nu s-a întâmplat aproape nimic, Silent Strike fiind cea mai mare dezamăgire a mea din 2015.

Mă şi cum eram noi toţi patru acolo cu câte o bere în faţă, prietenul meu, care şi stătea fix în faţa mea, peste masă, începe:

Mă, eram azi la birou, îmi preparam o salată. În timp ce îmi culegeam ingredientele pe care le adusesem de acasă şi le depozitasem în frigiderul comun, mi-au căzut ochii pe o lămâie. Cum nu îmi adusesem nimic cu care să îmi asezonez salata, am luat-o şi pe aia şi m-am dus la masă să îmi pregătesc prânzul.

Două minute mai târziu, întră o colegă şi deschide frigiderul. Eu eram cu lămâia în mână, mă pregăteam să o tai. Deodată, colega începe să strige:
„Care mi-aţi luat mă lămâia? Ce oameni nesimţiţi mă, nu se poate aşa ceva”!
„Ce s-a întâmplat”? Am întrebat eu înocent, începând să tai lămâia cu pricina.
„Îmi adusesem o lămâie pentru salată”, a spus ea nervoasă, „Şi nu ştiu care este nesimţitul care mi-a luat-o! Eu acum cu ce îmi mânânc salata”?
„Mă, nu ştiu”, am zis eu serios, „Dar dacă vrei îţi pot da jumătate din a mea”! Şi i-am întins o jumătate din lămâie.

Ăsta a fost momentul în care eu m-am înecat cu bere. Răspunsul a fost genial. Reacţia lui a fost perfectă, a avut o prezenţă de spirit extraordinară. Adică, serios, îi furi omului lămâia, te prefaci că nu ştii, îi dai jumătate din ea înapoi şi pari că i-ai făcut şi o favoare! Adică, „frate mi-am rupt de la gură ca să îţi dau ţie”!.

Mi-a mulţuumit pentru gestul meu şi am mai stat de vorbă criticându-i pe nesimţiţii care fac astfel de gesturi. Până la urmă a fost un win-win situation, nu?